vineri, 19 februarie 2016
BULETINUL PAROHIAL NR 17 PE 2016
O, de trei ori fericită şi prea nevinovată ceată a Mucenicilor! Ţie ne rugăm, grăbeşte de întăreşte credinţa noastră cu ajutorul Tău cel sfânt, ca printr-însa să dobândim cele de folos, cu mila dumnezeiască, ferindu-ne de dureri, de boli, de primejdii si de alte răutaţi, ca împreună cu tine să cântăm: Aliluia! (DIN ACATISTUL SFINŢILOR 40 DE MUCENICI DIN SEVASTIA)
BULETINUL PAROHIEI
SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL
INDEPENDENŢA
FOAIE PENTRU ÎNTĂRIRE SUFLETEASCĂ ŞI MISIUNE CREŞTINĂ
ANUL VII, NR. 17, MARTIE 2016
Apare cu binecuvântarea Preasfinţitului Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor
Despre folosul
rugăciunii neîncetate
Fraţi creştini întru Domnul am ajuns să paşim spre această primăvară cu gânduri de reînnoire duhovnicească mai ales că peste puţin timp vom intra şi în Sfântul Post al Paştelui şi va trebui să intensificăm rugăciunea şi postul după cum va putea fiecare.
Şi Sfânta noastră Biserică vine în întâmpinarea cerinţelor duhovniceşti ale fiecăruia dintre dumneavoastră şi vom săvârşi şi în acest Post în fiecare zi de miercuri Slujba Acatistului, vinerea Taina Maslului care aduce mângâiere şi vindecare tuturor bolilor sufleteşti şi trupeşti ale celor care participă cu credinţă sinceră, iar sâmbăta facem pomenirea celor dragi, adormiţi din familiile noastre.
De asemenea tot în această perioadă săvârşim la casele creştinilor care vor să completeze şi să desăvârşească curăţenia de primăvară pe care au făcut-o în casele şi gospodăriile lor slujba Sfeştaniei care trebuie să întărească pe fii noştri duhovniceşti în credinţă, să-i apere de rele şi să le aducem aminte că Dumnezeu aşteaptă întoarcerea lor la o credinţă mai vie şi mai puternică pentru a primi rezolvare la cât mai multe din problemele care îi frământă şi le aduce apăsare şi nelinişte în familiile lor.
Am ales în încheierea acestui mic articol câteva gânduri ale Sfântului Grigorie Palama despre folosul rugăciunii neîncetate, înţelegând şi noi că avem datoria morală ca mai ales în perioadele de post să ne aplecăm mai mult asupra rugăciunii pentru a-I arăta lui Dumnezeu recunoştinţa şi mulţumirea pentru toate câte ne dă în fiecare zi în drumul nostru spre mântuire. De aceea şi Sfântul Pavel, care a ştiut mai bine decât noi folosul cel mare pe care-l aduce rugăciunea, ne-a îndemnat să ne rugăm neîncetat (ITes.5,17). N-a voit el să sfătuiască niciodată vreun lucru greu şi cu neputinţă, pe care nu l-am fi putut împlini, căci atunci ne-am fi arătat ca neascultători şi călcători ai poruncii lui şi drept urmare vrednici de osândă. Ci scopul Apostolului, care a zis să ne rugăm neîncetat, a fost ca să ne rugăm cu mintea noastră, ceea ce este cu putinţă să facem totdeauna. Căci şi când facem un lucru de mână şi când ne plimbăm şi când şedem şi când mâncăm şi când bem, totdeauna putem să ne rugăm cu mintea noastră şi să facem rugăciunea minţii bine plăcută lui Dumnezeu şi adevărată. Cu trupul putem să lucrăm şi cu sufletul să ne rugăm. Omul din afară poate să împlinească orice slujbă cu trupul şi omul dinăuntru poate să fie dăruit slujirii lui Dumnezeu şi să nu lipsească niciodată de la lucrul cel duhovnicesc al rugăciunii cu mintea. Căci aşa ne porunceşte Dumnezeu-Omul Iisus în Sfânta Evanghelie, zicând: “Iar tu când te rogi, intră în cămara ta şi închizând uşa ta, roagă-te Tatălui tău întru ascuns” (Matei 6, 4). Cămara sufletului este trupul. Uşile fiinţei noastre sunt cele cinci simţuri. Sufletul intră în cămara lui, când mintea nu umblă de colo până colo în lucrurile lumii, ci stăruieşte în inima noastră. Şi simţurile noastre le închidem şi rămân asigurate, când nu le lăsăm să se alipească de lucrurile supuse lor şi arătate. În felul acesta mintea rămâne liberă de orice împătimire lumească şi se uneşte prin rugăciunea ascunsă a minţii cu Dumnezeu Tatăl nostru. Şi atunci zice: “Tatăl tău cel ce vede întru ascuns, îţi va da ţie la arătare” (Matei 6, 6). Dumnezeu, cunoscătorul celor ascunse, vede rugăciunea minţii tale şi o răsplăteşte cu daruri arătate şi mari. Pentru că aceasta este rugăciunea adevărată şi desăvârşită şi ea umple sufletul de harul dumnezeiesc şi de darurile(harismele) duhovniceşti. Căci cu cât închizi mirul mai mult în vas, cu atât vasul răspândeşte mai multă mireasmă. Aşa e şi cu rugăciunea: cu cât o întipăreşti mai mult în inima ta, cu atât o umple mai mult de harul dumnezeiesc. Fericiţi sunt cei ce se obişnuiesc cu acest lucru ceresc, căci cu el biruiesc orice ispită de la diavol, precum şi David a biruit pe îngâmfatul Goliat (I Împ. 17, 51). Cu ea sting poftele fără rânduială ale trupului, precum şi cei trei tineri au stins văpaia cuptorului (Dan. 7, 25-26). Cu această lucrare a rugăciunii minţii îmblânzesc patimile, precum şi Daniel a îmblânzit leii sălbatici (Dan. 6, 18 urm.). Cu ea coboară roua Sfântului Duh în inima lor, precum a coborât Ilie ploaia în Carmel (III Împ. 18, 45). Această rugăciune a minţii este cea care urcă până la tronul lui Dumnezeu şi se păstrează în cupe de aur ca să fie tămâiat cu ea Domnul, precum zice Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu în Apocalipsă: “Şi douăzeci şi patru de bătrâni au căzut înaintea Mielului, având fiecare alăute şi cupe de aur pline de tămâie, care sunt rugăciunile Sfinţilor” (Apoc. 5, 7). Această rugăciune a minţii este o lumină care luminează totdeauna sufletul omului şi aprinde inima lui cu flăcările iubirii lui Dumnezeu. Ea este o verigă care ţine uniţi şi împreunaţi pe Dumnezeu şi omul. O, har neasemănat al rugăciunii minţii! Ea face pe om să fie totdeauna în convorbire cu Dumnezeu.O, lucrare cu adevărat minunată şi deosebită! Să fii deodată cu oamenii trupeşti şi să te afli cu Dumnezeu în chip înţelegător. Îngerii nu au glas material, ci cu mintea lor aduc lui Dumnezeu doxologia neîncetată. Aceasta este lucrarea lor. Ei îi este închinată toată fiinţa lor. Deci şi tu, frate, când intri în cămara ta şi închizi uşa, sau când mintea ta nu sare de colo până colo, ci intră în inima ta şi simţurile tale sunt întărite, şi nu sunt pironite de lucrurile lumii acesteia, şi pe lângă aceasta te rogi totdeauna cu mintea ta, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieşte-mă pe mine păcătosul, te faci asemenea cu sfinţii îngeri; şi Tatăl tău, care vede rugăciunea ta tainică, pe care o aduci în ascunsul inimii tale, te va răsplăti cu mari daruri (harisme) întru arătare. Şi ce bun mai mare şi mai bogat poţi să afli decât acesta, de a te afla, cum am spus, împreună cu Dumnezeu în chip înţelegător şi de a fi în convorbire neîncetată cu El? Căci fără El nu poate să fie vreodată vreun om fericit nici aici, nici în cealaltă viaţă. Drept aceea, frate, oricine ai fi, când iei în mâinile tale cartea aceasta şi, citind-o, vei cerca folosul ei în sufletul tău, te rog cu căldură, adu-ţi aminte să faci şi o rugăciune către Dumnezeu, cu un “Doamne miluieşte”, pentru păcătosul suflet al aceluia care s-a ostenit cu această carte şi al aceluia care a cheltuit ca să o tipărească. Căci aceştia au mare nevoie de rugăciunea ta, ca să afle mila dumnezeiască pentru sufletul lor şi tu pentru al tău.
Aşadar fraţi creştini vă îndemnăm încă o dată cu căldură să nu uităm să cercetăm Sfânta Biserică, unde înălţăm rugăciuni la Dumnezeu atât pentru noi şi familie dar şi pentru cei care au plecat din această lume poate prea devreme şi moartea i-a găsit nepregătiţi noi putem să-i ajutăm cu efortul nostru duhovnicesc prin participarea la Sfânta Liturghie, să-L îmbunăm pe Dreptul Judecător care este Bun şi Iubitor. PR. DANIEL NOAPTEŞ
Cuvinte de la sfinţi despre educarea copiilor
Am ales pentru voi dragi cititori şi cititoare pentru acest număr câteva învăţături de la Sf. Serafim de la Sarov: Stareţul nu permitea copiilor să vorbească împotriva părinţilor, chiar şi a celor care aveau neajunsuri evidente. Un om a venit la stareţ cu mama sa, care era robită de patima beţiei. Cînd fiul doar a încercat să vorbească despre asta, părintele Serafim i-a astupat gura cu mîna şi nu l-a lăsat să spună nici un cuvînt. Apoi, adresîndu-se mamei, a zis: “Deschide buzele tale” şi, cînd aceasta a deschis gura, a suflat de trei ori peste ea. Dîndu-le drumul, părintele Serafim a zis: “Iată, vă dau testamentul meu: să nu ţineţi în casa voastră nici vin şi nici măcar vase pentru vin, pentru că de acum înainte nu vei mai suferi vinul”. Un cuvânt şi de la Sf. Teofan Zăvorîtul: Vă tînguiţi pentru copii. Dar pentru asta sînteţi mamă, ca să vă tînguiţi pentru copii. Dar adăugaţi la tînguire şi rugăciunea.. Iar Domnul va avea grijă de copii. Amintiţi-vă de mama fericitului Augustin. A plîns cît a plîns, s-a rugat cît s-a rugat! Şi a obţinut ceea ce a cerut după ce a plîns, că Augustin şi-a venit în fire, şi a început să fie cum trebuie. Nu vă neliniştiţi pentru fiu. Luaţi-i în consideraţie caracterul, dar viaţa mai tîrziu vă va face să vă cruciţi. Că iubeşte averea, asta încă nu-i mare nenorocire. Va fi mai gospodăros. A nu avea nu este cu putinţă, pentru că trebuie să mănînci, să bei, să ai casă şi altele. Numai pe lîngă avere să ai şi nădejde în Dumnezeu, iar o parte să o dai săracilor. Învăţaţi-l să dea cîte o copeică săracului, măcar duminica. Începînd de la asta, va merge şi mai departere.Iar cu rugăciunea să nu-l sîcîiţi, îl puteţi plictisi. Sfătuiţi-l să se roage măcar puţin dimineaţa şi seara, fără să citească vreo rugăciune, ci, aşa, cu mintea înălţîndu-şi ochii către Dumnezeu. Seara – să mulţumească lui Dumnezeu pentru ziua care a trecut, dimineaţa – să ceară pentru ziua ce începe – cu cuvintele sale, cum ştie, numai să o facă. Şi asta ajunge. Închinăciuni vreo trei-patru cu aceste gînduri. Şi ziua lasă să se mai adreseze lui Dumnezeu cu o rugăciune scurtă: “Doamne, miluieşte; binecuvîntează, Doamne”. Mai mult decît atît nu trebuie. “E greu asta, să-l întrebaţi, ei, dar adu-mi această mîngîiere…” Tinerii vor să trăiască pe pămînt şi pămînteşte. Că nici nu se poate fără asta, pentru că noi sîntem pămînteni. Numai că nu trebuie să uităm că pe pămînt sîntem pentru o vreme, şi încă scurtă, deci, chiar dacă sîntem pămînteni, nu pentru pămînt am primit viaţă.
Să-I dăm Domnului Iisus Hristos Slavă pentru toate şi Maicii Domnului să ne rugăm să ducă rugăciunile noastre la Fiul ei şi vă invităm cu tot dragul să luaţi parte la Sfintele Slujbe şi la cântările de la strană pe care le pregătesc pentru încântarea duhovnicească a dumneavoastră în fiecare Duminică şi Sărbătoare!
A consemnat D-na preoteasă prof. ROMICA NOAPTEŞ
- VĂ AŞTEPTAM CU DRAG SĂ PĂŞIŢI PRAGUL SFINTEI BISERICI CÂT MAI DES, SĂ VĂ ÎNCHINAŢI LA SFINTELE MOAŞTE, PENTRU A PRIMI BINECUVÂNTAREA LUI DUMNEZEU ŞI A SFINŢILOR 40 DE MUCENICI DIN SEVASTIA ŞI A PRIMI AJUTOR ŞI REZOLVARE LA TOATE PROBLEMELE SUFLETEŞTI ŞI TRUPEŞTI PE CARE LE AVEŢI! –
Redacţia Redactor: Pr. Dănuţ(Daniel) Noapteş
Secretar de redacţie: Romica Noapteş Email:parinteledaniel2009@yahoo.com
CEI CARE DORIŢI SĂ CITIŢI CELELALTE NUMERE ALE BULETINULUI PAROHIEI PE INTERNET LE GĂSIŢI LA ADRESA: http://www.parinteledanielnoaptes. blogspot.com
VĂ ROG SĂ NU ARUNCAŢI ACEST BULETIN DUPĂ CE ÎL CITIŢI DAŢI-L ŞI ALTOR RUDE CARE NU AU PRIMIT CAND AM TRECUT PE LA EI! VĂ MUŢUMESC!
NUMERELE DE TELEFON UNDE PUTEŢI SĂ MA CONTACTAŢI LA NEVOIE:
PR. II NOAPTEŞ DANIEL-0723071018
Abonați-vă la:
Postări (Atom)