ARTICOL PUBLICAT IN REVISTA MANASTIRII RADU NEGRU CALARASI

SFÂNTUL BOTEZ ÎN LUMINA ÎNVĂŢĂTURILOR SFINŢILOR PĂRINŢI


În şirul celor şapte Sfinte Taine instituite de Mântuitorul Iisus Hristos şi practicate de Sfinţii Apostoli se numără şi Taina Botezului despre care mi-am propus să vorbesc şi eu în rândurile următoare din viziunea câtorva Sfinţi Părinţi care au trăit în primele secole ale apariţiei creştinismului.
Mai întâi să amintim că Botezul este definit în Dogmatica părintelui Dumitru Stăniloae ca fiind Taina prin care omul cu credinţă în Hristos se renaşte din apă şi din Duh la viaţa cea adevărată în Hristos şi devine membru al Bisericii.
Într-un înţeles special Taina este definită ca fiind lucrarea invizibilă a lui Hristos săvârşită prin acte vizibile, prin care se constituie Biserica şi care se săvârşeşte în Biserică.
Hristos şi Sfânta Treime nu se cunosc decât prin Biserică în eficienţa Lor, dar, pe de altă parte, sunt cunoscuţi ca Taine, pentru că sunt cunoscuţi în realitatea sensibilă a Bisericii.( Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Dogmatica, vol. 3)
Sfântul Botez ne dă puterea de a creşte spiritual continu, dar asta se poate realiza prin însuşirea cât mai multor virtuţi.
Prin virtuţi ne oferim jertfă lui Dumnezeu împreună cu Hristos.
Sfântul Chiril din Alexandria zice: Hristos este însuşi jerta cea sfântă care răspândeşte bună mireasmă prin virtuţi.
Prin această viaţă de jertă arătată în virtuţi, luăm puterea şi din Sfânta Împărtăşanie. Hristos adaugă prin Sfânta Euharistie la puterea pe care ne-a dăruit-o prin Botez.
Sfântul Grigorie de Nazianz ne îndeamnă să dăm deci toate mădularele noastre cele de pe pământ lui Dumnezeu, să I le consacrăm pe toate...Să ne aducem întregi lui Dumnezeu; să ne facem arderi de tot înţelegătoare, jertfe desăvârşite nu numai braţul, nu numai pieptul..., ci să ne dăm întregi, ca să ne primim întregi, sfinţiţi, umpluţi de viaţa dumnezeiască. Căci aceasta este a te primi în mod curat: a te dărui lui Dumnezeu şi a dobândi mântuirea noastră prin dăruirea noastră ca jertfă.
Tot la Sfântul Grigorie de Nazianz găsim şi următoarea afirmaţie: viaţa cea nouă este un dar de sus ce ne vine prin Botez, însă e dar care trebuie păstrat şi dezvoltat prin sârguinţa noastră. Cultivă cu osteneală curăţirea, punând în inimă treptele urcuşului şi iertarea pe care ai primit-o în dar, păstreaz-o cu străduinţa ta, ca iertarea să-ţi fie de la Dumnezeu, iar păzirea să fie de la tine.
Se spune despre darul acesta că este ca şi o datorie. Cine nu păzeşte şi nu dezvoltă curăţia primită prin Botez se face sălaş a mai multor demoni decât înainte de Botez şi greu se va mai mântui.
Şi Sfântul Ioan Gură de Aur în Omilia a III a către neofiţi vorbeşte foarte frumos despre darurile pe care le primim prin Sfânta Taină a Botezului.
Să zicem iarăşi: „Binecuvântat este Dumnezeu, singurul Care face minuni” (Ps 72,18), Cel Ce face toate şi le preschimbă pe toate. Căci cei ce până ieri erau robiţi, acum sunt liberi şi cetăţeni ai Bisericii. Cei ce erau mai înainte întru ruşinea păcatelor, acum sunt întru îndrăzneală şi dreptate. Şi nu numai liberi, ci şi sfinţi; nu numai sfinţi, ci şi drepţi; nu numai drepţi, ci şi fii; nu numai fii, ci şi moştenitori; nu numai moştenitori, ci şi fraţi ai lui Hristos; nu numai fraţi ai lui Hristos, ci şi împreună moştenitori; nu numai împreună moştenitori, ci şi mădulare [ale lui Hristos]; nu numai mădulare, ci şi biserică; nu numai biserică, ci şi instrumente ale Duhului.
De asemenea el subliniază şi importanţa Botezului pentru copii, argument pentru cei care încă mai sunt influenţaţi de anumite practici de la alte culte.
Binecuvântat este Dumnezeu, singurul Care face minuni.” Ai văzut câte sunt darurile botezului? Mulţi cred că singurul dar este iertarea păcatelor, noi însă am numărat zece vrednicii. De aceea şi botezăm copiii, deşi nu au păcate: ca să li se adauge sfinţenia, dreptatea, înfierea, moştenirea, înfrăţirea, să fie mădulare ale lui Hristos, să devină sălaş al Duhului.
În încheierea acestui scurt articol am ales un citat tot de la Sfântul Ioan Gură de Aur care în Omilia sa atrage atenţia ascultătorilor săi asupra unui lucru deosebit de important referitor la obligaţiile care se impun prin acceptarea Tainei Sfântului Botez. Acestea însă trebuie să le luăm ca îndemn şi pentru noi cei de astăzi care am acceptat să devenim şi să ne numim creştini.
Căci cel ce stătea până acum în sala de antrenament avea iertare pentru căderile sale. Dar de azi s-a deschis arena, lupta a început, tribunele vă privesc de sus; nu numai oamenii privesc luptele, ci şi îngerii. Iar Pavel strigă corintenilor, scriindu-le: „Privelişte ne-am făcut lumii, nu numai oamenilor, ci şi îngerilor” (I Cor 4,9). Îngerii privesc, iar Stăpânul îngerilor este protectorul luptelor. Acest fapt nu este doar o cinste, ci şi o asigurare. Căci dacă Cel Ce şi-a pus sufletul Lui pentru noi, El şi judecă lupta, oare nu este aceasta o mare cinste, nu este o deplină siguranţă?


PR. DĂNUŢ NOAPTEŞ
PAROHIA INDEPENDENŢA